Combustibilii parafinici sunt compuși aproape integral din alcani, drept urmare, nu conțin substanțe aromate și sulf. Pe lângă alcanii cu structură liniară și ramificată, sunt incluși parțial și cicloalcani. În funcție de compoziția chimică, particularitățile combustibililor parafinici se deosebesc de cele ale combustibililor diesel obișnuiți și sunt specificate pentru Europa în cadrul Normei EN15940. Diferențele esențiale dintre combustibilii diesel parafinici și combustibilii diesel convenționali sunt reprezentate de cifra octanică mai mare, conținutul de energie volumetric redus și densitatea mai mică.
Similar cu combustibilul diesel conform EN 590 poate fi colmatat și combustibilul parafinic ester metilic acid gras (FAME conform EN 14214) cu un procent de până la 7 vol.-%.
Pentru a asigura o diferențiere în cadrul pieței pentru client, la comercializarea combustibilului parafinic pur (100 %) se recomandă un marcaj concludent, aplicat într-un mod evident. Ca și combustibil pur, acesta se utilizează de obicei doar la vehicule de flotă. În schimb, ca și componentă combinată, combustibilul parafinic se utilizează chiar și în prezent pe piață.
De regulă, conform indicațiilor producătorului, se face distincția între două tipuri de combustibili parafinici:
combustibil parafinic diesel obținut prin hidrogenare
Etapa centrală de producție pentru fabricarea acestui combustibil este reprezentată de hidrogenare, mai precis, de reacția chimică dintre materiile prime și hidrogen. Acest proces de fabricație poate fi efectuat atât într-o instalație independentă, cât și în cadrul unei proceduri de rafinărie deja (Co-Processing). În mod frecvent, se utilizează acronimul HVO, derivat din denumirea engleză pentru ulei vegetal hidrogenat (Hydrotreated Vegetable Oil), ca sinonim pentru combustibilii parafinici fabricați prin hidrogenare. În prezent, în afară de ulei vegetal, în procesul de fabricație se utilizează și grăsimi animale și alte materii prime, iar din acest motiv, denumirea HDRD (Hydrogenation Derived Renewable Diesel) este mai potrivită pentru acest tip de combustibil, ca termen generic.
Combustibili Fischer-Tropsch – (XtL)
În procesul de fabricație, din materia primă este obținut în primul rând un amestec din monoxid de carbon și hidrogen, așa-numitul gaz de sinteză. În următoarea etapă, adică prin procedeul omonim Fischer Tropsch, combustibilul parafinic se formează din gazul de sinteză printr-o structură catenară. Denumirile utilizate în mod obișnuit se referă la materia brută folosită pentru generarea gazului de sinteză: Cărbune - Coal to Liquid (CtL), Gaz - Gas to Liquid (GtL), Biomasă - Biomass to Liquid (BtL).
Utilizarea combustibililor parafinici la motoarele de AUTOTURISME Mercedes-Benz
Motoarele autoturismelor Mercedes-Benz nu sunt omologate pentru utilizarea de combustibili parafinici puri (100 %). În prezent, ca și componentă combinată în cadrul combustibilului diesel obișnuit, se utilizează combustibili parafinici proveniți de la companii care comercializează uleiuri minerale. Atâta timp cât combustibilul Diesel în Europa îndeplinește Norma EN 590, acesta poate fi utilizat cu amestecuri de combustibili conform EN 15940 într-o cantitate aleatoare, fără restricții, la motoarele autoturismelor Mercedes-Benz. Combustibilii parafinici cu elemente biogene (de exemplu HVO și BtL) posedă, spre deosebire de esterii metilici ai acizilor grași (FAME), o stabilitate excelentă la oxidare și, din acest motiv, reprezintă o alternativă bună, ca și componentă combinată.
Utilizarea de combustibili parafinici la motoarele de vehicule comerciale Mercedes-Benz
Motoarele autovehiculelor comerciale Mercedes-Benz cu treapta de emisii normă Euro VI la seriile constructive OM934, OM936, OM470, OM471 și de OM473 cea mai nouă generația sunt autorizate pentru combustibilii parafinici conform EN 15940.
Seriile constructive OM934, OM936, OM470 și OM471sunt autorizate conform EN 15940 pentru combustibilii parafinici, pentru aplicații Off-Highway ale normei Stage V.