Combustibilii lichizi pentru motoare pe benzină sunt amestecuri constând din hidrocarburi sub formă de lanț și inelare, cât și din legături ce conțin oxigen (eteri, alcooli). Ele se vând în anumite țări, la unul sau mai multe grade de calitate.
Cerințe, caracteristici, indici
Pentru ca un motor pe benzină să poată funcționa fără probleme în orice condiții de climatizare și rulare, combustibilul trebuie să îndeplinească anumite cerințe.
Pentru îndeplinirea acestor cerințe trebuie respectate o mulțime de date caracteristice, date care oferă informații despre calitatea carburantului pe benzină.
Cerințele minime și valorile limită ale datelor specifice esențiale sunt documentate în norme. Aceste norme sunt adaptate din când în când la condițiile de bază care se modifică. Pentru UE este valabilă norma EN 228 pentru benzină
Aditivarea benzinei este neapărat necesară pentru o calitate mai bună. Acest lucru trebuie asigurat de către producătorul combustibilului, deoarece acesta poartă întreaga răspundere pentru produsul propriu (pentru aceasta, vezi capitolul "Aditivi").
Rezistența la detonație
Unul din cele mai importante caracteristici referitoare la calitatea benzinei este rezistența la detonație. Ea este decisivă pentru un ciclu de combustie normal în cadrul motorului și astfel este decisivă pentru eficiență și pentru puterea specifică.
Etalonul rezistenței la detonație este cifra octanică, care se determină prin compararea cu amestecurile de izooctan/n și heptan în motorul CFR. Se face diferența între două metode de determinare:
a) Cifra octanică Research (ROZ) ISO 5164
b) Cifra octanică motor (MOZ) ISO 5163
Ele se diferențiază prin diferite condiții de verificare.
Necesarul de cifră octanică al unui autovehicul este inclus în instrucțiunile de utilizare
Curba punctului de fierbere și presiunea de vapori (volatilitate)
Diagrama de fierbere a benzinelor tipice începe la cca. 25 °C și se încheie la cca. 220 °C. Desfășurarea diagramei de fierbere influențează
Formarea de bule de aer în conductele de combustibil
Comportamentul la pornire al motorului
Pierderile prin evaporare din rezervorul de combustibil
Capacitatea de conducere
Pătrunderea de combustibil în uleiul de motor
Pentru a permite o pornire la rece sigură pe timp de iarnă și la temperaturi scăzute, este necesară o presiune a vaporilor DVPE de > 60 kPa. Pentru a împiedica formarea de bule de gaz pe timp de vară la temperaturi ridicate ale mediului înconjurător, este necesară o presiune a vaporilor < 60 kPa. Adaptarea presiunii de vapori în funcție de anotimpuri se realizează de către producătorul de combustibil, ea fiind reglementată în norme referitoare la combustibili
Determinarea presiunii de vapori DVPE se realizează de exemplu conform EN 13016-1
Densitate
Domeniul admis al densității de combustibil este reglementat în Europa de EN 228 și se află cuprins între 720 și 775 kg/m3. Determinarea densității se realizează conform EN ISO 12185 și EN ISO 3675.
Puterea calorică
Puterea calorică este o mărime pentru conținutul de energie al combustibililor. Se diferențiază doi indici, puterea calorică specifică Hu (puterea calorică inferioară) și puterea calorică specifică Ho (puterea calorică superioară). Determinant pentru motoarele cu ardere internă este puterea calorică specifică Hu , unitatea de măsură este Mj/kg. Puterea calorică a unui combustibil nu este normată.
Puterea calorică a benzinei depinde de compoziția acesteia. Benzina conține de mai multe ori componente ce conțin oxigen așa-numiții oxigenați, ca de exemplu etanol, butanol sau eter (ETBE, MTBE). Aceste componente au în comparație cu hidrocarburile simple o putere calorică mai redusă. Din aceasta rezultă un consum volumetric mai mare de combustibil, în funcție de procentul acestora. Odată cu introducerea benzinei Super 95 E10 cu un conținut de etanol de până la 10 % trebuie luat în calcul un consum suplimentar între 1 și 2 %, în comparație cu benzina Super 95, care conține, de regulă 5 % etanol
Puritatea
Substanțele străine cu o structură solidă și apa pot duce la defecțiuni atunci când se efectuează alimentarea cu carburant. În plus, apa poate să declanșeze coroziunea; ceea ce rezultă în urma coroziunii poate perturba din nou alimentarea cu carburant.
Conținut de sulf
Conținutul de sulf din benzină ar trebui să fie cât mai mic, noi recomandăm utilizarea benzinei fără sulf cu < 10 ppm de sulf
Stabilitate
Pe calea mai mult sau mai puțin lungă de la producător la consumator, combustibilii nu trebuie să piardă din calitate, adică respectivele hidrocarburi din combustibil nu trebuie să reacționeze cu oxigenul din aer sau între ele. Această instabilitate chimică rezultă din prezența hidrocarburilor nesaturate în carburant (de exemplu diolefine) și duce la așa numita formare de "calamină". Aceasta se observă prin depuneri pe supapele de admisie și în camera de ardere.
Sub formă de criterii de apreciere se iau în calcul stabilitatea la oxidare conform ISO 7536 și reziduul de evaporare.
O reală apreciere a calității poate fi efectuată totuși doar printr-un test de motor.
Coroziune
Încă din fabricație, carburanții sunt practic fără apă, însă la compresie pot elimina apă, într-o mică măsură. Capacitatea de diluare depinde de structura legăturilor hidrocarburilor, de conținutul de alcool cât și de temperatură. În cazul răcirii, se separă o parte din apa diluată. Apa și carburantul se separă automat. Atâta timp cât există apă în soluție, ea nu are un efect de coroziune. Apa liberă poate genera coroziune.
Aditivi pentru carburanți
Pentru a putea îndeplini cerințele menționate, carburanților li se adaugă aditivi. Se recomandă utilizarea de combustibili de marcă aditivați de producătorii de combustibil.
În unele țări se poate întâmpla, să fie aditivați insuficient combustibilii.
Datorită acestui fapt se poate ajunge la depuneri în sistemul de injecție a combustibilului și în camera de ardere a motoarelor. În acest caz trebuie adăugat prin amestecare aditivul de curățare recomandat de Mercedes-Benz la combustibil, de comun acord cu un centru Mercedes-Benz de asistență service. Respectați neapărat indicațiile de pe recipient și raportul de amestec.
Componente care conțin oxigen
În benzină se amestecă, din diferite motive, componente ce conțin oxigen. De regulă este vorba despre alcool și eter. Deoarece componentele ce conțin oxigen modifică caracteristicile unui combustibil, procentul acestora este reglementat în normele referitoare la combustibili ale țărilor individuale
Posibilitatea de utilizare a combustibilului E10 în autoturisme Mercedes-Benz, Maybach, AMG și smart:
Majoritatea preponderentă a tuturor autoturismelor Mercedes-Benz cât și toate autoturismele Maybach, AMG și smart cu motoare pe benzină pot fi utilizate cu combustibil E10.
Exceptate sunt modelele Mercedes-Benz din prima generație cu injecție directă (C 200 CGI/modelul 203 și CLK 200 CGI/modelul 209) fabricate în anii 2001 - 2005. De asemenea, exceptate sunt modelele, care sunt fabricate în uzină fără catalizator cu trei căi reglat sau cele care au fost echipate cu carburator. Acestea sunt de regulă mai vechi de 25 de ani. În caz de nesiguranță pot fi solicitate informații referitoare la compatibilitate E10 și prin intermediul liniei telefonice cu acoperire în întreaga Europă Service Hotline 00800 17777777 sau prin intermediul MercedesBenz Homepage
http://www.mercedes-benz.de
(opțiune: Mercedes Welt/Innovation/Biogene Kraftstoffe). Pe Homepage poate fi găsită și o aplicație interactivă pentru verificarea imediată a compatibilității E10 unui autovehicul prin introducerea seriei de șasiu.