GF07.04-P-6105MOR | Descriere componentă sondă O2 după catalizator | 13.11.08 |
MOTOR 275.9 la MODEL 230.4 începând cu modelul anului. 2009
/anul de modificare 08 FACE LIFT
P14.00-2058-12
Vedere instalaţie gaze arse faţă
158 Catalizator panou frontal habitaclu
G3/3 Sondă O2 stânga, înainte de CATALIZATOR
G3/4 Sondă O2dreapta, înainte de CATALIZATOR
G3/5 Sondă O2stânga, după CATALIZATOR
G3/6 Sondă O2dreapta, după CATALIZATOR
Dispunere
Sondele O2după CATALIZATOR sunt înşurubate lateral în catalizatorii panoului frontal habitaclu. Ele pătrund în spaţiile goale dintre ambele cartuşe ale catalizatorilor la catalizatorii panoului frontal la habitaclu.
Rol
Sondele O2 după CATALIZATOR (sonde de ghidaj şi diagnoză) înregistrează conţinutul rezidual de oxigen din gazele arse pentru următoarele funcţii:
– reglare două sonde
– monitorizare efect catalizator
Structură
1 Element senzor (celulă de concentraţie Nernst)
2 Bucşă superioară izolatoare
3 Pachet etanşare
4 Carcasă sondă
5 Bucşă inferioară izolatoare
6 Tub exterior de protecţie
7 Tub interior de protecţie
Sonda O2după CATALIZATOR este concepută ca sondă Lambda de comutaţie, de bandă largă, izolată şi planară, fără potenţial (plată).
Elementul de ceramică activ al sondei constă dintr-un corp ceramic permisiv la gaze, din dioxid de zirconiu. Tubul de protecţie interior cu mai multe crestături protejează corpul ceramic împotriva solicitării mecanice şi împotriva oscilaţiilor de temperatură.
P07.04-2376-73
P07.04-2397-01
Cuplă
1 Tensiune rezistenţă de încălzire sondă
2 Masă rezistenţă de încălzire sondă
3 Masă tensiune semnal
4 Tensiune semnal
Funcţie
Elementele de ceramică a sondei sunt conductibile începând cu cca. 300 °C pentru ionii de oxigen. Dacă pe ambele părţi ale ceramicii sondei cantitatea de oxigen este diferit de mare, datorită particularităţilor ceramicii sondei, la suprafeţele limitrofe apare o tensiune de semnal (tensiune Nernst). Aceasta este etalonul pentru conţinutul rezidual de oxigen din gazele arse.
Sistemul electronic din calculatorul ME (N3/10) emite o aşa-numită contratensiune a sondei de cca. 450 mV la sonda Lambda de comutaţie. În cazul sondei Lambda de comutaţie rece, rezistenţa internă a sondei este atât de mare, încât, indiferent de compoziţia amestecului (λ), tensiunea semnalului este aceeaşi cu contratensiunea sondei.
În cazul sondei Lambda de comutaţie, contratensiunea sondei poate fi măsurată la calculatorul ME prin luarea în considerare a tensiunii semnalului.
Încălzire sondă Lambda
Pentru a aduce elementele de ceramică ale sondei rapid la temperatura de funcţionare, sonda Lambda de comutaţie este încălzită cu o putere de cca. 7 W.
Încălzirea sondei Lambda este comandată de calculatorul ME cu un semnal de masă.
Dacă instalaţia de gaze arse este foarte rece (atâta timp cât există apă de condens) rezistenţele de încălzire sondă Lambda ale sondelor Lambda de comutaţie sunt decuplate pentru evitarea avariilor (şoc termic).
Alimentarea cu tensiune a încălzirii sondei Lambda se face de la "clema 87 M2".
P07.61-0403-01
Reprezentare schematică principiu funcţional
1 Element de ceramică a sondei
2 Electrozi pe suprafeţele limitrofe
3 Ţeavă de eşapament
Săgeţi negru: gaze arse
alb: aer exterior
P07.61-0427-01
Traseu tensiune semnal
A Amestec îmbogăţit
B Amestec sărac
λ Lambda (raport carburant-aer)
Tensiunea semnalului are la trecerea de la amestecul slab la amestecul îmbogăţit (λ=1) o creştere rapidă de tensiune. Această particularitate este utilizată la reglarea Lambda.