GF49.10-P-2010MOR | Descriere componentă catalizator cu trei căi | 13.11.08 |
MOTOR 275.9 la MODEL 230.4 începând cu modelul anului 2009
/anul de modificare 08 FACE LIFT
P14.00-2058-12
Vedere instalaţie gaze arse faţă
158 Catalizator panou frontal habitaclu
G3/3 Sondă O2 stânga, înainte de CATALIZATOR
G3/4 Sondă O2dreapta, înainte de CATALIZATOR
G3/5 Sondă O2stânga, după CATALIZATOR
G3/6 Sondă O2dreapta, după CATALIZATOR
Amplasare
Sunt montate de fiecare dată două cartuşe de catalizator în catalizatorii panou frontal habitaclu din apropierea motorului.
Funcţionare
Reducerea emisiilor de gaze arse:
– Oxizi de azot (NOX)
– Hidrocarbură (HC)
– Monoxid de carbon (CO)
P49.10-2419-76
Structură
Prezentare schematică
1 Monolit ceramic
2 Împletitură din sârmă (inserţie)
3 Carcasă cu pereţi dubli (izolare)
4 Substrat (Washcoat) cu acoperire din metal nobil
Monoliţii ceramici sunt corpuri ceramice, străbătute de mai multe mii de canale mici. Acestea sunt străbătute de gaze de evacuare. Ceramica este formată din aliaj refractar de silicat de aluminiu-magneziu
Monolitul care reacţionează extrem de sensibil la tensionări este încorporat într-o împletitură din sârmă elastică de oţel înalt aliat şi fixată într-o carcasă din oţel nobil cu pereţi dubli.
Monoliţii ceramici au nevoie de un substrat (Washcoat) din monoxid de aluminiu (Al2O3), care măreşte suprafaţa activă a catalizatorului cu un factor de cca. 7000.
Stratul catalitic activ aplicat pe substratul din metal nobil este format din catalizatori cu trei căi din platină, rodiu şi paladiu.
Platina şi paladiul accelerează oxidarea hidrocarburii (HC) şi monoxidului de carbon (CO). Rodiul contribuie la reducţia oxizilor de azot (NOX).
P49.10-2420-76
Funcţionare
Reprezentare schematică
A Gaze de evacuare nepurificate
B Gaze de evacuare purificate
F Amestec bogat
M Amestec sărac
λ Lambda (raport carburant-aer)
CO Monoxid de carbon
CO2 Bioxid de carbon
HC Hidrocarbură
H2O Apă
2n Azot
NOX Oxizi de azot
Gazele de evacuare străbat catalizatorul şi aici intră în contact cu metalele nobile platină, rodiu şi paladiu.
Prin oxidare monoxidul de carbon (CO) se transformă în bioxid de carbon (CO2) şi hidrocarbura (HC) în apă (H2O) +
bioxid de carbon (CO2).
Prin reducţie oxizii de azot se transformă (NOX) în azot (N2)
+ bioxid de carbon (CO2).
Conţinutul rezidual de oxigen este decisiv pentru transformarea emisiilor poluante (conversie) în gaze de evacuare. Este obţinută cea mai bună transformare a emisiilor poluante la λ=1.
Condiţii de funcţionare
Temperatura de funcţionare este decisivă la catalizator. O transformare substanţială a emisiilor poluante are loc abia de la o temperatură de funcţionare de cca. 250 °C.
Condiţiile ideale de funcţionare pentru rate mari de transformare şi durată lungă de viaţă predomină în domeniul de temperaturi începând cu
cca. 400 până la 800 °C.
O temperatură >850 °C, aşa cum poate apărea ea la întreruperile din procesul de ardere, conduce la deteriorarea termică a catalizatorului (topirea monolitului).
Pe baza proprietăţii de diminuare simultană a trei componente de emisii poluante se utilizează denumirea "catalizator cu trei căi".